Meniu
Prima Pagina
Albina
Cuibul
Stupul
Inmultirea
Calendarul
Anotimpurile
Viaţa familiei
Resursele
Extragerea mierii
Bolile Albinei
Biologia albinei
Go!
Go!
Dezvoltarea
Iernarea
Inventarul apicol
Produsele apicole
Apiterapie
Diverse Contact
Legislatie
Bibliografie
Recomandari
Harta Site
   
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
 
Biologia albinei
 
 
 

. Ochii

Perceptia vizuala la albine este realizata de cei doi ochi compusi, mari, dispusi lateral si de cei trei ochi simpli, rotunzi ( ocelii ), situati în partea dorsala a capului, dispusi sub forma de triunghi.

ochii albinei

.Ochii compusi sunt situati pe lateral, în partea superioara a capului. Suprafata unui ochi compus apare, privita la microscop, ca un ansablu de hexagoane, fiecare hexagon fiind corneea unei omatidii. La suprafata ochiului, la locul de îmbinare a omatidiilor, din loc în loc, sunt peri lungi, cu rol tactil, ce confera ochiului un aspect paros.

ochi cu perisori

- perisori pe suprafata ochiului compus, la albina lucratoare;

.Ochii compusi sunt formati din o serie de fatete hexagonale ( omatidii) , în numar de 4000-6000 la albina lucratoare, 3000-4000 la matca si 6000-8000 la trântor. Fiecare omatidie este un sistem optic complet format dintr-o cornee transparenta care formeaza lentila convergenta, un cristalin de forma conica si o retinula compusa din 8 celule sensibile la lumin, capetele acestora dând nervii retinei. Partea centrala a omatidiei este rhabdomul , alcatuit din celule ale vazului lungi, dispuse în jurul unui ax, cu rol de directionare a razelor luminoase captate de cristalin catre celulele retiniene ale ochiului. Omatidiile, între ele, sunt izolate de celule pigmentare .

structura ochiului albinei

.sectiune printr-un ochi compus

.Informatiile vizuale primite prin intermediul ochilor compusi sunt transmise spre creier direct, prin intermediul nervilor optici . Deoarece fiecare omatidie percepe un singur punct al obiectivului vizat, imaginea apare mozaicata în sistemul nervos central.

vederea la albina

- vedere mozaicata la albina;

Ochii compusi sunt folositi de albina pentru a vedea la distante mari.

Ochii simpli (ocelii)

.Ocelii sunt formati dintr-o lentila biconvexa, un corp vitros si o retina. Imaginile rezultate din prelucrarea stimulilor luminosi de catre oceli nu sunt clare, rolul ocelilor fiind mai mult de masurare a intensitatii luminii. Ei functioneaza mai mult ca celule fotoelectrice decât ca ochi.

oceli

Sunt foarte sensibili la variatiile luminii, ceea ce le permite semnalarea începutului sau sfârsitului zilei, înnourarile, înseninarile de peste zi, umbrele. Deci au rol de orientare în amurg si ajuta albina sa vada obiectele apropiate, delimitându-le pe acelea pe care urmeaza sa se aseze (flori, scândurita de zbor, diferite obiecte), obiectele ce se afla în interiorul stupului sau în floare.

.. Antenele

Antenele sunt doua structuri filamentoase cu rol de miros, pipait si, posibil de diferentiere a sunetelor, prinse de cap în partea de jos a fruntii. Au o deosebita mobilitate, putându-se misca liber în toate partile.

antenele

.Antena este formata din trei parti distincte: scapus, pedicel si flagel, care cuprinde 11 articole:

antena unei albine

- partile componente ale antenei;

.Fiecare parte a antenei are organe cu functii variate: pipait, miros, perceperea modificarilor de temperatura, a vibratiilor, a variatiei concentratiei dioxidului de carbon în aer sau a umiditatii. Aceste organe sunt placile poroase , sensilele tricoide si sensilele baziconice .

Organele antenei (imagine microscopica) ..

organe antena

placa poroasa

Placile poroase

sunt sensibile la mirosuri. Pe antena unei albine lucratore sunt aproximativ 3600-6000 placi poroase, fata de 3000 pe antena matcii si 30000 pe antena unui trântor.

.1.Placa poroasa

sensila baziconica

Sensilele baziconice

sunt organe de miros, ca si placile poroase. Se gasesc pe al 3-lea si al 10-lea segment antenar. Sunt în jur de 150 sensile baziconice pe fiecare antena.

.2.Sensila baziconica  

sensila tricoida

Sensilele tricoide

sunt sensibile la vibratii.O antena poate contine pâna la 8500 de sensile tricoide, organe considerate a fi un fel de "urechi ai albinelor". În general se considera ca albinele sunt surde, în sensul obisnuit al cuvântului, dar ele percep foarte bine vibratiile transmise de un substrat solid.

3.Sensila tricoida

.Prin interediul antenelor se stabilesc comunicatiile între indivizii familiei de albine. Când se realizeaza schimbul de hrana între albine, când o albina solicita si primeste hrana de la o alta albina, antenele lor ramân în contact permanent, facilitând astfel schimbul de informatie.

oceli

Tot datorita antenelor albina se poate orienta în întunericul stupului, recunoaste mirosul specific al florilor si al mierii sau a unei albine din aceeasi familie, a unei straine sau dusman.

Fara antene, albina moare curând, nefiind capabila sa se orienteze si sa stabileasca relatii informationale cu mediul.

•  vârful unei antene (imagine realizata cu microscopul, antena fiind marita de 400 de ori).

. Armatura bucala

Aparatul bucal al albinei este format din 3 parti: buza superioara (labrum) , doua mandibule si trompa (proboscisul) si îndeplineste functia de prehensiune, insalivare, aspirare si conducere a hranei lichide spre faringe.

antenele

.Labrumul (buza superioara) este o piesa anatomica mobila, o prelungire chitinoasa a cutiei craniene, continuata cu o portiune membranoasa si are rolul de a închide orificiul bucal în partea anterioara.

trompa

armatura bucala

- partile anatomice ale aparatului bucal.

.Mandibulele sunt doua piese scurte si puternice, de forma concava care pot sa pivoteze în articulatie, putându-se apropia sau îndeparta de aceasta. Pe mijlocul mandibulelor se gaseste câte un sant prin care se scurg secretiile elaborate de glandele mandibulare. Sunt acoperite cu peri simpli, neramnificati la femele si ramnificati la trântor. Mandibulele sunt lipsite de dinti (spre deosebire de viespi), de aceea albinele sunt incapabile sa rupa coaja strugurilor si sa aduca astfel pagube viilor - cum gresit se crede, din contra, au un rol benefic, împiedicând, prin lingerea secretiilor ce se scurg din boabele de struguri, mucegairea si deteriorarea acestora.

organe antena

.- mandibule.

Cu ajutorul mandibulelelor albinele realizeaza modelarea solzisorilor de ceara si construirea fagurilor, prehensiunea si roaderea capacelelor de ceara, prinderea albinelor hoate si a celor moarte de aripi, picioare si evacuarea acestora din stup, scuturarea polenului de pe anterele florilor, desprinderea porpolisului de pe mugurii de plop, salcie si descarcarea acestuia de pe picioarele albinelor culegatoare, etc.

.Trompa este formata din doua maxile si o buza inferioara (labium ). Acestea sunt piese independente care intervin în recoltarea hranei lichide, a nectarului si a apei, prin aspiratie sau lins. În timpul colectarii hranei toate aceste componente se alatura, formând un tub cu lumen mai mare la baza si mai redus la vârf, diametrul acestuia variind în mod direct cu gradul de vâscozitate a hranei.

Trompa mai este folosita în schimbul de hrana (miere, laptisor de matca) între lucratoare, matca si trântori, de asemenea pentru linsul feromonilor de pe corpul matcii si transmiterea lui mai departe, spre alte lucratoare.

Lungimea trompei este diferita în functie de rasa albinelor si, atunci când este întinsa, variaza între 5,3 si 7,2mm.

În medie, la albinele noastre, autohtone, este de 6,5-6,6 mm.

.Maxilele se compun din doua lamele chitinoase, cardo sau submaxilare , o piesa de legatura între maxile si labium, saua ( lorum ), o piesa bombat alungita ( stipes ), un lob intern ( lacinia ), un lob extern acoperit de peri tactili ( galea ) si un maxilar rudimentar.

.Labiumul este format din submentum , o piesa de forma triunghiulara, mentum , un segment alungit, glosa ( limba ) compusa din doi lobi interni, foarte lungi, paraglose , doi lobi externi si flabelum , o piesa terminala de forma unei lingurite.

.Glosa este acoperita cu perisori si este strabatuta, pe toata lungimea ei, începând de la flabelum, de un canal interior prin care sunt transportate lichidele. La baza glosei exista un grup de muschi ce încojoara cibarium- ul, o cavitate utilizata la pomparea lichidelor. Glosa are un rol important si în recoltarea polenului deorece, adesea, grauncioarele de polen sunt prinse de perisorii ei. Ulterior aceste grauncioare minuscule de polen sunt periate de proboscisul de pe picioarele anterioare.

.Flabelum-ul si pilozitatea glosei actioneaza ca un burete, permitând albinei sa recolteze cantitati infime de lichid (nectar din flori, apa), prin miscarile alternative pe care le produce comportându-se ca o pompa aspiro-refulanta ce trimite necatarul, apa, catre cavitatea bucala si faringe.

.Toracele

Toracele este compus din 4 inele chitinoase, strâns legate între ele, de culoare cafenie si acoperite de peri fini.

antenele.

esofag torace.

Aceste segmente chitinoase ale toracelui albinei sunt: protoraxul , mezotoraxul , metatoraxul si porpodeum -ul. Fiecare din aceste segmente prezinta o portiune dorsala ( tergum sau tergit ) si o portiune ventrala ( sternum sau sternit ), între ele fiind dispusa pleura .

Pe fiecare din primele 3 segmente toracice (protorax, mezotorax, metatorax), în partea latero-ventrala, sunt inserate câte o pereche de picioare, iar în partea supero-laterala, pe mezo si metatorax, doua perechi de aripi.

torace.

Pe partile laterale toracele mai prezinta 3 perechi de stigme, care intervin în procesul respirator.

.Pe exterior toracele prezinta peri fini, mari si desi, mai scurti la albina lucratoare si matca si mai lungi la trântor.

În interiorul toracelui se gasesc o parte din organele respiratorii si nervii, de asemenea toracele adaposteste muschii zborului, muschi foarte puternici, si muschii picioarelor.

muschii zborului

. Aripile

Cele doua aripi, la albina, sunt situate pe mezotorax si metatorax, lateral, în partea superioara a toracelui.

.Articulatiilor mobile cu care sunt prinse de torace permit efectuarea unor miscari foarte variate, miscari folosite la zbor, la ventilatia, aerisirea stupului si la crearea curentilor de aer necesari evaporarii surplusului de apa din miere, a surplusului de dioxid de carbon din aer, etc.

.Aripile au un aspect lucios, matasos, sunt transparente, membranoase, strabatute de nervuri chitinoase, ramnificate (tuburi aflate într-o retea comuna, ce comunica între ele, al caror lumen se micsoreaza în mod gradat, spre marginile aripii).

armatura bucala

- aripa de albina .

zbor.

De la baza aripii pornesc patru nervuri: costala (ce margineste partea anterioara), subcostala (dedesupt de costala si paralela cu aceasta), mediana (la mijlocul aripii) si anala (dispusa spre marginea posterioara a aripii).Nervurile aripii delimiteaza un numar de celule închise spre articulatie si deschise catre margini. Aceste celule permit stabilirea caracterelor biometrice si identificarea astfel a raselor sau populatiilor de albine.

.Albina are doua perechi de aripi: o pereche de aripi anterioare, mari si o pereche de aripi posterioare, mai mici.

tipuri aripi

- tipuri de aripi la albina.

Pe partea anterioara a aripii posterioare sunt o serie de cârlige ( hamuli ), orientati cu dechiderea în sus si posterior. Rolul acestora este de a unifica cele doua aripi în timpul zborului. Atunci când ventileaza, albina nu-si uneste aripile, acestea miscându-se în mod independent.

hamuli

.Numarul hamulilor este diferit la lucratoare, matca sau trântor. Daca aripa lucratoarei are 15-27 hamuli, aripa matcii are 13-23 hamuli iar aripa trântorului 13-23 hamuli.

Pe aripa anterioara, pe partea posterioara a acesteia, este o înduitura, o cuta, puternic chitinizata pentru rezistenta mecanica, ce are forma unui jgheab. În stare de repaus aripia anterioara se suprapune peste cea posterioara, asezându-se pe abdomen. Când albina vrea sa zboare aripa anterioara aluneca peste cea posterioara, cuta se agata în cârligele aripii posterioare si astfel cele doua aripi se unifica formând o singura unitate, o aripa mai mare, capabila de o compresie a aerului mai mare.

.Consecutiv unirii, cele doua aripi se ridica în pozitie oblica înainte, pâna când partea anterioara a aripilor cade vertical pe torace. Aripile sunt aduse în plan orizontal de 9 muschi toracici puternici ce actioneaza asupra radacinii aripilor, 5 asupra aripii anterioare si 4 asupra celei posterioare.
Ajunse în pozitia de zbor aripile vibreaza foarte puternic, vertical, descriind o traiectorie sub forma de semicerc, fara a se atinge între ele sau a atinge picioarele. Miscând aripile în jos, albina le mai si roteste, vârful aripii anterioare descriind o figura sub forma cifrei 8.

.Albina bate din aripi de 200 de ori pe secunda. Pentru a atinge o astfel de frecventa mare de batai/sec. albina se foloseste de muschii toracici, de muschii zborului, muschi ce sunt controlati nervos sa se contracte de mai multe ori la fiecare impuls nervos.

.Viteza de zbor si distanta pe care o poate strabate în zbor albina depind de nivelul energetic al muschilor toracici. Energia pentru zbor este furnizata prin metabolizarea nectarului. Daca în sânge cantitatea de zahar scade sub 1% albina este incapabila sa zboare. Pentru a dispune de energie în timpul zborului, la plecarea din stup, albina se alimenteaza, îsi umple stomacul cu miere, miere pe care o va consuma treptat în timpul zborului, consumul acestei rezerve fiind de cc. 1,5mg/minut.
În mod obisnuit, viteza de zbor a unei albine lucratoare este 24km/ora ( Park,1923 si von Frisch, 1967 ). Daca este favorizata de curentii de aer si de vânt, o albina fara încarcatura de polen, propolis sau nectar poate atinge o viteza de peste 60km/ora. Încarcata zboara cu 6,5m/sec. iar fara încarcatura cu 7,5m/sec. ( Wenner, 1963 ).

.Raza de zbor utila a unei albine lucratoare este de 1,5 kilometri, dar în caz de necesitate (lipsa culesului de nectar si polen în apropiere), pentru a ajunge la aceste surse de hrana poate parcurge distante de 10-12 kilometri, desigur cu consum mare de rezerve de hrana, de energie.

.Temperatura corpului, a toracelui, în timpul zborului, e mentinuta de albina la valoarea de 46°C printr-un circuit sanguin accelerat ce lasa sa treaca excesul de caldura spre cap, caldura ce este apoi eliminata prin regurgitarea picaturilor de apa extrase din miere. Acestea racoresc capul exact ca si transpiratia la vertebrate.

. Picioarele

În principal organe de locomotie, picioarele sunt folosite si pentru recoltarea polenului si a propolisului.
.

picioarele albinei

.Piciorul albinei este format din urmatoarele segmente: coxa , trocanterul , femurul , tibia si tarsul .

.Coxa , primul segment al piciorului, se gaseste la nivelul dintre pleurite si sternite. Este o articulatie de forma cilindrica, dotata cu o musculatura foarte puternica , ce asigura prinderea piciorului la torace si permite miscarea piciorului înainte si înapoi.

.Trocanterul este legat de coxa prin doi condili, iar cu femurul este articulat în asa fel încât toate celelalte segmente ale piciorului sa se poata ridica sau relaxa simultan.

.Femurul are o forma alungita si dispune de doi muschi foarte puternici, un flexor ventral si un extensor dorsal.

.Tibia este mai subtire si mai scurta decât femurul, la picioarele anterioare si mediane, iar la cele posterioare este mai lunga, mai turtita si, în partea distala, mai lata. La albinele lucratoare, din cauza muncii specifice pe care trebuie sa o îndeplineasca (culesul si transportul polenului si propolisului), tibia este mai dezvoltata, iar la matca si trântor, nefiind necesara specializarea acesteia pentru cules si transport, este mai subtire.

.Tarsul este compus din cinci tarsomere , articole dezvoltate în mod diferit. Bazitarsul , primul articol, are o forma alungita si cilindrica pentru prima si a doua pereche de picioare, la picioarele posterioare este mai latit. Celalalte segmente tarsale sunt articulate liber, neavând musculatura proprie. Ultimul articol tarsal se termina cu doua gheare si o ventuza ( pulvillus ). Aceste formatiuni permite albinei sa se deplaseze si sa ramâna suspendate pe suprafete în plan înclinat, rugoase sau netede (petale de flori, corpul stupului, fagurele), sa agate diferite parti ale corpului albinelor moarte sau hoate pentru a le scoate din stup,etc. Ghearele sunt utilizate de albine, de asemenea, pentru manipularea solzisorilor de ceara în constructia fagurilor, a celulelor.

piciorul albinei

.- segmentele piciorului posterior al albinei

.Albina îsi poate curata antenele gratie dispozitivului de curatat de pe prima pereche de picioare. Acest dispozitiv este format dintr-o excavatie semilunara situata în partea proximala a tarsului si dintr-o clapeta prevazuta cu peri desi, în forma de perie, situata pe partea distala a tibiei. Când antena este introdusa în fosa semilunara si se apropie tarsul de tibie, clapeta se închide. Prin retractarea antenei aceasta se curata de polen si alte impuritati, de corpurile straine care ar i-ar putea afecta receptivitatea.

.Picioarele mijlocii intervin în transferul polenului, propolisului de pe picoarele anterioare pe cele posterioare. Ele au în partea distala a tibiei un pinten ce ajuta la descarcatul polenului de pe picioare si asezarea acestuia în celulele fagurelui.

.Picioarele posterioare ale albinei lucratoare sunt adaptate pentru recoltarea si transportul polenului si a propolisului, pe partea externa a tibiilor prezentând o serie de excavatii marginite de peri rigizi, orientati catre interior ( corbiculele sau panerasele ).

picior posterior albina

.Adunarea polenului de pe corp si depozitarea acestuia în panerase este realizata de albina cu ajutorul perilor lungi, dispusi sub forma de perie, pe 9-10 rânduri, pe bazitars. Pentru compactarea si transprotul polenului de pe peria bazitarsului a unui picior pe corbicula celuilalt picior albina foloseste o presa, o adâncitura situata la piciorul posterior, între tibie si bazitars.

. Abdomenul

La exterior abdomenul este mai dezvoltat în partea anterioara si mai subtire în partea posterioara. La albina lucratoare si matca, este format din 6 segmente vizibile (dungi negre), în timp ce la trântor este format din 7 segmente.

abdomen

Anatomic, abdomenul albinei adulte este format din 10 segmente.

Segment nr.

Specificatii

1

Denumire: propodeum

- este sudat la torace;

2-7

- sunt vizibile dupa petiol;

8-9

- sunt asociate cu acul la albina lucratoare sau cu organele de reproducere la matca si trântor;

10

- formeaza anusul;

Fiecare din aceste 10 segmente abdominale este constituit dintr-o placa dorsala ( tergit ) si o placa ventrala ( sternit) . Ansamblul format dintr-un tergit si un sternit este mobil, în sensul ca desi tergitul acopera partial marginile laterale ale sternitului, are posibilitatea de a se îndeparta foarte mult de acesta, lucru foarte important pentru respiratie si alimentatie.Inelele abdominale sunt unite de catre o membrana intersegmentara ce permite abdomenului sa se mareasca atunci când stomacul este plin cu apa sau nectar.

De o parte si de alta a fiecarui tergit se afla câte un orificiu respriator - stigma .

ochi cu perisori

 - inele abdominale la albina lucratoare;

  .Învelisul extern al albinelor se numeste tegument sau exoschelet, dermoschelet . Acesta are rol de protectie si suport scheletic al tesuturilor moi.
Tegumentul este format din : cuticula , hipoderma si membrana bazala .

Cuticula este formata din 3 parti componente, nedelimitate distinct: endocuticula , exocuticula si epicuticula , contine o mare cantitate de chitina având astfel rol de protectie mecanica a organelor din interiorul abdomenului.
.Pe suprafata abdomenului sunt inserati numerosi peri, de forme si marimi diferite, cu rol protector, senzitiv si de colectare a polenului floral. Odata cu înaintarea în vârsta acesti peri se uzeaza iar abdomenul albinei capata astfel o culoare neagra, lucioasa.

cules de nectar si polen pe flori.

. - lucratoare la cules de nectar si polen .

Sus

 
 
Recomandari
SkyDiving Center
Scoala de parasutism, salturi in tandem ...
www.skydivingcenter.ro
Sofisticato
Invata germana fara profesor si GRATUIT.
www.sofisticato.ro
Dieta Dukan
Vrei sa slabesti fara sa faci foamea si fara sa trebuiasca sa faci exercitii fizice epuizante ...
www.dietadukan.freesoul.ro
Retete Dukan
Totul despre Dieta Dukan... informatii, surse, alimente permise, tolerate si ajutatoare si foarte multe retete pentru dieta Dukan...
www.retetedukan.info
Steford & M.I.C. Design
Constructie site-uri la preturi de criza ...
www.steford.net
Freesoul
Diete, cure de slabire, mananca sanatos...
www.freesoul.ro
Aqua Fish
Totul despre pestii exotici, plantele exotice, boli, acvarii ...
www.aquafish.net
Visele
Totul despre vise: semnificatii, explicatii, insomnie, Freud ...
www.visele.freesoul.ro