Dupa 3-4 zile de la începutul culesului, când cântarul de control a înregistrat o crestere de 8-12 kg, se procedeaza la prima extragere a mierii. Aceasta este o extragere de degajare a cuiburilor, pentru a crea în stupi spatiul necesar depozitarii nectarului, întrucât intensitatea culesului creste si va atinge vârful de cules în urmatoarele 4-5 zile. Cu aceasta ocazie se descapacesc suprafetele de rame care mai contin miere ramasa din iarna, astfel încât la extragerea urmatoare mierea sa fie numai de salcâm.
Dupa prima extragere, stupul se reface pe doua familii. Se trece matca cu rama cu puiet pe care se gaseste, în compartimentul 2, care se completeaza apoi cu ramele extrase. In compartimentul l se aseaza toate ramele cu puiet, cu exceptia ramei pe care a fost gasita matca.

Se deschide apoi si urdinisul compartimentului l si astfel toata albina culegatoare a coloniei, obisnuita sa circule prin urdinisul compartimentului 2, intra în compartimentul 2. Aceasta operatie se va face în timpul când albinele participa intens la cules, caci altfel o parte dintre albinele culegatoare va ramâne în compartimentul 1. Familia din compartimentul 2 având matca si numai albina culegatoare, este în situatia unui roi natural extrem de puternic si este lesne de înteles ce poate produce, în plin cules, având o singura rama cu puiet si toata albina care participa la cules.
Compartimentul 2 al stupului are în aceasta situatie rolul unui al doilea corp de recolta, în care, la extrasul urmator, mierea va fi monoflora (fig. 1).

  Fig.1

Familia din compartimentul l, ramânând numai cu albinele tinere si doicile, primeste cu usurinta o botca gata de eclozionare, luata din familiile selectionate pentru producerea matcilor.
În aceasta situatie, albinele tinere din compartimentul l, în lipsa de culegatoare, sânt nevoite sa participe la cules, chiar din a 6-a zi de la eclozionare, asa cum s-a observat în practica si cum rezulta si din literatura de specialitate, în compartimentul 2, matca nu a reusit, în timpul perioadei de cules care a urmat, sa treaca cu ouatul pe alte rame, din cauza energiei cu care participa la cules aceasta familie extrem de puternica în spatiul limitat al acestui compartiment. Familia din compartimentul l va dispune de o matca valoroasa crescuta în timpul culesului abundent.
Pentru echilibrarea puterii celor doua familii, la sfârsitul culesului se trec 2-3 rame cu puiet capacit din compartimentul l în compartimentul 2.

Refacerea coloniei pe doua familii, în felul aratat mai sus, am aplicat-o începând cu anul 1956, întrucât din observatiile facute de mine a rezultat ca o singura matca într-un stup de 20 rame nu poate mentine puterea familiei de albine, astfel încât sa asigure valorificarea în bune conditii a culesului de vara furnizat de tei sau de floarea soarelui.
Intr-adevar, data fiind scurta perioada de viata a albinelor în timpul sezonului activ (30-35 zile), rezulta ca practic, în timpul culesului urmator, de la tei sau de la floarea soarelui, în stupii cu 20 rame nu mai ramân decât albinele rezultate de la o singura matca.
  Este deci normal ca aceasta colonie rezultata din unirea a doua familii înainte de salcâm si lasata astfel pâna la începerea celui de al II-lea cules, tinând seama si de golul de cules care se produce, sa slabeasca.

Aplicând   procedeul A   de valorificarea intensiva a culesului se obtine:

  valorificarea Intensiva a culesului prin participarea unor generatii suplimentare de albine tinere în vârsta de 6 zile ;
  o înmultire în final de 50% (cu familia din compartimentul 1) deoarece roiul artificial format înainte de cules, pe doua rame, ajunge la terminarea culesului pe 4-5 rame si, ajutat în continuare, se va dezvolta pâna la culesul de vara ca familie de productie ;
  miere selectionata la cea de a doua extragere ;
  o productie de miere de cel putin 1,5 ori mai mare decât daca cele doua familii ar fi lucrat separat.

Sus